It's the perfect denial

¤Duminică seara, ora 21.00, septembrie, afară plouă¤

Stăteam
în camera mea, în pat, turceşte. Privirea îmi era furată de picăturile
de ploaie ce mi se loveau de fereastra camerei. Afară ploua de trei ore,
aşa că nu puteam ieşi. Oftez lung, duminică seară, singura seară în
care Dylan nu mă punea să muncesc şi eu eram blocat în casă. Aş fi putut
ieşi dacă vroiam, dar preferam să stau uscat în seara asta si oricum...
singur în ploaie? Ar fi mai naşpa decât singur în cameră.

- Sa iti cant ploaia si cine te-a adus, mormai nervos, fiindca hainele mele mustau de apa rece de toamna.
Stranut si acest lucru ma enerva, facandu-ma sa injur stranutul si sa lovesc cu pumnul geamul de la furtunul de incendiu taiandu-ma la mana destul de urat.

Am tresarit cand am auzit ca ceva s-a spart pe hol. Am sarit din pat si m-am dus repede la usa, deschizand-o. Am vazut un baiat ce sparse geamul de la furtunul de incendiu si era taiat. Ma apropii de el.
-Stiu ca e stupid sa intreb dar, esti bine?il intreb privindu-l.

- In mare parte da, spun eu si ma uit la pusti si ii zambesc usor. Scuze pentru ca te-am speriat.

Dau negativ din cap.
-Nu-i nimic. Hai sa stergem sangele. ii spun apucandu-l de mana ce nu avea nimic.
Il trag la mine in camera si-l bag in baie, incepand sa ma uit dupa vre-o carpa.

- Stai sa imi dau hanoracul jos, spun eu si imi dau hanoracul, ramand doar intr-un maiou negru, tot ud si lipit de trup.

Arunc o privire la el si-mi musc buza inferioara, arata destul de bine. Gasesc o carpa, neagra si o ud apoi ma duc la baiat, incepand sa-i curat sangele de pe mana.
-Ai stat mult in ploaie de esti asa ud?

- Ca un idiot mi-am uitat costumul acasa si pe motor m-a facut farfaluta, spun eu oftand usor.

Chicotesc.
-Naspa de tine. ii spun stergand cu grija sangele de pe mana.

- Stiu si mai stiu ca ma paste o pleomonie foarte frumoasa. Eu sunt Emm, ii spun baiatului, in timp ce il priveam atent, cum imi ingrijea mana taiata.

-Leyton. ma prezint si eu. Stai acum la caldura, bei ceva cald si nu vei pati nimica, doar daca vei iesi inapoi in ploaie. zambesc.

- Numai daca am inebunit de tot, spun eu. Ai niste haine urcate? Il intreb, dandu-mi jos maioul si punandu-l pe calorifer.

Dau afirmativ din cap.
-Dar nu cred ca-ti vor veni. zambesc. Is mai mic ca tine. spun ganditor.Defapt am!ii spun amintindu-mi de niste haine ce le lasase niste clienti.
Ii termin mana de curatat.
-Hai sa-ti caut haine. zambesc si ies din baie, ducandu-ma la sifonier.
Il deschid, uitandu-ma dupa hainele clientilor.

Ma dezbrac de tot, ramand gol-pusca, cum m-a facut mama.
- Sper ca ai si boxeri, ii spun baiatului, intrand in camera lui, fara sa ma acopar.

Arunc o privire la el si-mi put repede ochii inapoi in sifonier. Imi musc buza inferioara de placere, arata si mai bine gol. Gasesc o pereche de boxeri, blugi negri si un tricou albastru, mai larg. I le arunc , sperand sa le prinda.
-Sper sa-ti vina. zambesc.

Le prind cu o mana si apoi le imbrac cu greu.
- Mersi mult Leyton, spun eu si ii ciufulesc usor parul.

Zambesc ca un copilas mic cand ma ciufuleste, imi placea ca lumea sa se joace cu parul meu.
-Cu placere!zambesc.

- Esti asa dulce, ii spun in italiana, baiatului, incepand sa ma joc putin cu parul sau.

M-am uitat ciudat la el, caci nu am inteles ce a zis.
-Ce ai zis?il intreb curios, zambind copilareste, caci se juca cu parul meu

- Ca esti dulce, bello, spun eu adjectivul pentru frumos in italiana.

-Mersi. ii spun zambind apoi il sarut apasat pe buze.

Raman putin uimit, apoi ii raspund la sarut, tracandu-mi varful limbi peste buzele sale.

Imi duc mainile dupa gatul sau, despartindu-mi usor buzele.

Imi strecor limba la el in gura, atingandu-i limba si invitand-o la joaca.

Ii accept jocul cu limba, incepand sa ma joc cu cateva fire din parul sau.