Glasul artei viitoare.

Stătea întinsă pe salteaua joasă pe care o avea drept pat , privind tavanul apropiat chipului său -stătea în mansardă- , da în mansardă pentru că aşa în plăcea ei , întotdeauna vorbea cu administratorul să aibă ea mansarda aia nenorocită care o atrăgea aşa mult. Era de un milion de ori mai liniştitor acolo , şi era plăcut.
Se ridică , stând în şezut , aprinzându-şi o ţigaretă , trăgând un fum adânc , privind spre birou spre toate foile desenate cu diferite anime-uri pentru următorul manga ce urma să îl scrie.
Avea o cameră uşor aglomerată , multe cărţi într-o bibliotecă mică şi înghesuită , postere peste postere , cu diferite trupe de rock , fiind o fană al old skool-ului , haine? Hainele erau şi ele aglomerate pe un scăunel cu spătar , dar ea era un tipă mai curata , nu avea haine peste tot ; într-un mic colţ apropriat ferestrei din acoperiş , pe unde puteai observa stelele cu uşurinţă , se afla un mini frigider plin până peste cap cu suc , alcool şi dulciuri.
Ah , şi la urmă , ceea ce era cel mai relaxant , balconul. Pe balcon nu era decât un scaun şi o măsuţă din lemn micuţă.

Era pe hol,stând pe o scară.Murea de plictiseală.Îşi aprinse o ţigară,trăgând fumul din ea.Se ridică,mergând ca un tâmpit.Se bălăngănea în toate direcţiile. Prea dimineaţă pentru mine,îşi spuse. Se opri în faţa unei uşir,bătând de câteva ori.
-Ce rahat. Am ajuns să bat la uşi.

Căscă slab , terminând totul prin cameră fiind curată , apoi auzi bătăile în uşă. Ok , trebuia să răspundă. Îşi dădu' părul din ochi şi merse spre uşă deschizând-o.
-Da?

Afişă un zâmbet tâmp,privind persoana din faţa lui indiferentă.Ok,de ce sunt aici?,se întrebă,strâmbându-se.
-Hei...Ce faci ?

-Mmm...bună. Bine fac. Ne cunoaştem?întrebă aceasta privindu-l cu un mic zâmbet pe faţă.

-Uhm,nu.Andy,încântat,se prezentă el.Cred că mă ştii... Avea tot acel zâmbet tâmp pe faţă,până când îşi dădu seama că îşi termină ţigara.Se strâmbă aruncând ceea ce a mai rămas pe scări,cum făcea de obicei.
-Mda,ştiu,nu e frumos.Râse.

-Liah. Încântată de asemenea. replică zâmbind scurt. Intră. mormăi gândindu-se de unde ar putea să îl cunoască , apoi îşi aminti că o prietenă de-a ei asculta Black Veil Brides , şi că el era solistul.
-Ah acum ştiu de unde te cunosc. râse scurt.

Repetă numele ei în gând,văzând că era uşor de pronunţat.Intrase,privind doar o parte din cameră.
-Mă bucur că nu eşti o fană obsedată. Că altfel eram mort acum.

-Sinceră să fiu cu tine , nu-mi place trupa ta. replică amuzată.
-Şi nici tu. dădu' din umeri zâmbind fiind sinceră.

-Daa. Cu siguranţă! Eşti cel mai frumos tip din lume! spuse aceasta uşor răstit , ironică , sarcastică şi în acelaşi timp se strâmbă .

-Nu permit! Fii atentă.
Scoase telefonul din buzunar,sunând-o pe o colegă de clasă din generală.Nu prea se înţelegea cu ea nici atunci,dar nici acum,dar mă rog.Era prima din agenda lui.
-Bă,Kathe! Nu-i aşa că sunt adorabil?
K: Firai a dracu ! Tu mă?
-Zi da,spuse mai şoptit printre dinţi.
k:De ce să zic da?Eu vreau să zic nu.Şi nu eşti !
-A zis că da...Spuse puţin stânjenit,pentru că era posibil să se fi auzit tot ce a zis,că deh,tipa ţipa.

Începu' să râdă isteric de băiat. Până când îi dădu' lacrimile.
-Acum serios. Eşti penibil. replică Lia pe un ton foarte serios , încă venindu-i să râdă.

-Păi văd că tu te umfli în pene pe aici. Aşa că nu vreau. spuse ducându-şi mâinile la sân întorcând nasul într-o parte.

-Ahaha! Să şti că nu mă faci pe mine copilă pentru că nu mă cunoşti! Şi plus nu vreau să îţi dau apă! Ce fac? Uite stau.

Râse.Cu toate comentariile care nu-i plăceau,îl făcea să râdă.
-Să ştii că nu mă faci pe mine copilă...bla bla bla bla,o imită într-un mod caraghios. Dacă eu vreau să te fac copilă,copilă te fac.Na! Şi dă-mi apă că mor de sete.

-Nu vreau! se resti la el nervoasă împingându-l din instict

O apucă de amândouă braţele , privind-o serios.
-Tu.Tu te răsteşti la mine? Îşi apropie chipul de al ei,privind-o în ochi.Abea se abţinea să nu râdă şi abea atunci îşi dădu seama ce ochi frumoşi avea fata.Dar neh,era antipatică.

Încercă să se elibere de mâinile lui , dar nu putea.
-Da! Eu mă restesc la tine! spuse strâmbându-se la el.

Râse,trăgând-o mai aproape de el şi peste puţin timp...îşi lipi buzele de ale ei,sărutând-o.Mda,ar trebui să se aştepte la o palmă ori la câteva mii de înjurături.

Rămăsese blocată la gestul lui , chiar rămăsese cu ochii deschişi. Dar era plăcut , săruta genial , aşa că acceptă sărutul.

Rupse sărutul peste puţin timp,privind într-o parte.
-Dacă nu mi-a ieşit încă un dinte pe nas...atunci înseamnă că e bine.

-Ce a fost asta? replică îndepărtându-se de el privind în jos , ducându-şi o mână la buze.